traiesc interior de vreo saptamina o foarte blinda si binevenita liniste. e ca si cum mi-am descoperit fundul fiintei, care precum fundul oceanului doar este ... este adinc si este liniste. nici intuneric si nici lumina. nici rece si nici cald. nici viata si nici moarte. zabovesc adesea pe valuri crestate de frica, zbucium. ma pierd uneori in portiuni intense de de toate - sus, jos, bine, rau, alb, negru, dumnezei, demoni.
si cu toate acestea - acolo pe fundul oceanului fiintei mele este doar liniste.
cind valurile ma ametesc doar cobor acolo si e ... doar liniste.
cind lumina e prea intensa, intunericul prea greu ... acolo doar este si doar sunt. liniste.
si cu toate acestea - acolo pe fundul oceanului fiintei mele este doar liniste.
cind valurile ma ametesc doar cobor acolo si e ... doar liniste.
cind lumina e prea intensa, intunericul prea greu ... acolo doar este si doar sunt. liniste.
No comments:
Post a Comment